Nota asupra editiei

Acest blog exista numai datorita exemplului dat de mentorul si parintele blogaielii : Blogul cu Vopsea sau cum imi place mie sa-i spun: Omul cu bidineaua

joi, 11 octombrie 2012

Scaunele

Piesa lui Ionesco de la Bulandra in regia lui Felix Alexa este plina de insemnatate sentimentala, iar jocul actoricesc un adevarat regal. Oana Pellea nu dezamageste nici de aceasta data, iar Razvan Vasilescu completeaza cuplul tragic. Singuratatea personajelor in scena, inconjurate de atatea scaune cu invitati imaginari, releva finalul unei vieti (la 95 de ani) ce pare goala si fara semnificatie, insa in care s-au avut mereu unul pe altul. "Maresalul de imobil", sef portar, ce ar fi putut ajunge macar un rege sef sau presedinte sef, este secondat toata viata de o sotie extrem de iubitoare ce traieste prin realizarile sau mai degraba esecurile lui si care-l impinge de la spate si-l preaslaveste, ii ridica moralul, inscaunandu-l in micul regat al existentei lor. Dialogul este impresionant, cred ca fiecare om se poate regasi in cateva replici din piesa, ceea ce face ca spectatorul sa traiasca odata cu personajele. De atatea ori vorbim fara sa ne spunem nimic cu adevarat, iar lucrul acesta ne va lovi la un moment dat ca un tavalug, vom realiza ca am fost condusi de superficialitate sau reavointa sau pur si simplu uitare sau indiferenta.
Gasesc o piesa asemenatoare la Teatrul foarte Mic pe care am avut placerea sa o vizionez cu cativa ani in urma "Ma tot duc" in interpretarea aceleiasi Oana Pellea si Mihai Gruia Sandu. Dramatismul neintelegerilor cuplului este mascat de prezenta nasucului rosu de clovn care totusi nu poate evita la nesfarsit rezolvarea unor probleme vitale. 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu